În tonul melodiei care a împărțit populația în două, “lemnul și spațiile mici”, îmi apare pe facebook o postare care zicea, cum ar veni, că “barbaţii sigur nu preferă femeile lemn, ci pe alea cu sânii mari”. Nu știu ce a vrut să spună poetul, dar eu cu siguranță vreau să spun altceva. (mai mult…)
Râdem, glumim dar nu părăsim incinta.
Nu, titlul nu are nicio legătură cu textul. Doar că îmi adusesem aminte de un banc și de aia l-am pus. Știu, știu, eu sunt omul cu bancurile. Ce vrei? Chiar îmi place să râd. De mine, de tine, de tot.
De fapt, aici voiam să ajung. (mai mult…)
Ia permisul, neamule!
Televizorul meu funcționează puțin. Cam jumătate de oră dimineața pe știri cât robotesc cu îmbrăcatul iar seara, depinde de mood, pe canelele de filme sau cele care mă mai învață ceva gen NatGeo. În rest nu există. Îi mai lăsam lui Frank televizorul deschis când era mai mic, să nu se plictisească singur acasă, dar am văzut că învață numai prostii așa că nu-l mai țin deschis. Acum îi las câte o carte de povești pe pat. Dacă vrea să citească/roadă. (mai mult…)
Generaţiile X şi Z. Comunicare sau război?
Ieri am fost la Learning and development summit (mulțumesc CB pentru invitație) și am profitat de faptul că pot să mai culeg câteva informaţii de la mai marii internaționali în HR și people management. Îmi place mult domeniul ăsta în care interacționezi cu oamenii, coordonezi echipe, trainuieşti echipe, faci comunicare internă și ești practic liantul dintre toți. I like that very much. (mai mult…)
Fumatul poate să ucidă. La fel și un anevrism!
Ieri eram în research-uri și zic să sun o amică să mă lumineze, că v-am zis că nu mă pricep la tot. Și îi zic “honey, stai în telefon să ies la o tigară”. Ea, nefumătoare, zice (mai mult…)
1 an împreună
Luna asta pe 9 martie am împlinit un an. Un an împreună. 5 zile pe săptămână. Eu și metroul. Eu și metroul și restul lumii. M-am tot ținut să scriu despre acest mare eveniment din viața mea de când (mai mult…)
Pachetul surpriză și bocetele de rigoare
Băi, mi-or spune mie unii “Heil” dimineața, dar am și eu un punct sensibil. Nu e la călcâi. E la all the little things. Nu la cele programate și nici la zile de sărbătoare ci la zile din alea neprogramate în care te trezesti cu un curier pe care nu-l astepți. (mai mult…)
Ești motivul pentru care…
Câteodată mă bucur că trăiesc în România pentru că am impresia că suntem mult mai evoluați decât americanii. Din punct de vedere al creierașului. Bine, dacă nu ar exista Vasluiul pe hartă poate aș fi și mai bucuroasă. Câteodată mă oftic grav că nu trăiesc în State. (mai mult…)
Am apucat să vă zic că mă mut?
Gata. M-am hotărât. Băi, eu nu sunt făcută să îndur frig și ploaie. Nu pot. Efectiv nu pot. Nu nene, eu m-am născut să zac pe o plajă, la soare, (mai mult…)
La mulți ani, femeie!
De 13 ani am o blondă și nu mi-e frică să o folosesc. E pure adrenaline, zăpăcită, zâmbăreață și foarte bitchy (văd că s-a mai domolit de la un timp) dar câteodatăăăăă scoate niște cuvinte de ne (mai mult…)
